Casa Gheorghe Tătărescu din București: de la reședință a prim-ministrului la martor al memoriei în EkoGroup Vila

Când pășești astăzi pragul Casei Gheorghe Tătărescu, nu pătrunzi doar într-un spațiu arhitectural. Intri într-un univers în care puterea, cultura și memoria s-au contopit timp de aproape un secol, modelând un loc ce poartă în fiecare colț amprenta unei epoci. Această vilă interbelică, cu dimensiuni modeste, dar cu o rafinament neostoit, a fost martoră a nu doar unei biografii individuale, ci și a traversării zbuciumate a României moderne, strâns legată de figura controversată a prim-ministrului Gheorghe Tătărescu. Astăzi, transformată în EkoGroup Vila, casa nu și-a pierdut identitatea ci, dimpotrivă, își reafirmă rolul de purtătoare de sens istoric și cultural, în dialog cu contemporaneitatea.

Casa Gheorghe Tătărescu: între epoca prim-ministrului și continuitatea EkoGroup Vila

Sub semnătura lui Gheorghe Tătărescu, personalitate emblematică a scenei politice românești interbelice, această reședință modestă prin proporții, dar complexă prin semnificații, a fost mai mult decât un simplu domicliu. Casa, situată pe Strada Polonă nr. 19, este o expresie delicată a ethosului elitei vremii – sobrietate, echilibru și o economie a detaliului care vorbește despre un raport cu puterea al intelectului, nu al opulenței. Transformată după decenii de traversări istorice în spațiul cultural EkoGroup Vila, vila își păstrează astăzi amprenta trecutului, invitând la o explorare a unui secol de istorie românească prin mediul construit. Pentru detalii despre povestea vilei din Strada Polonă nr. 19, vizitați pagina EkoGroup Vila.

Gheorghe Tătărescu: om şi epocă

Gheorghe Tătărescu (1886–1957) s-a impus în prim-planul politicii româneşti ca un reprezentant al unei clase aflate între modernizare şi compromisuri istorice. Departe de a fi un personaj idealizat, parcursul său reflectă complexitatea şi ambivalenţa epocii interbelice: avocat format la Paris, militant pentru reînnoirea sistemului electoral şi parlamentar, prim-ministru în două mandate (1934–1937 şi 1939–1940), a navigat între autoritarismul în curs de afirmare şi efortul de menţinere a ordinii democratice. Ambiţiile sale se întâlnesc cu limitele impuse de contextul politic. Cariera sa cuprinde momente de prestigiu – incluziunea în Academia Română, rolul diplomatic postbelic –, dar şi declinul brutal, marcat de încarcerare şi marginalizare sub comunism.

În această biografie, **casa din București apare ca un spațiu în care dinamica politică se intersectează cu viața privată**, reflectând o “datorie” asumată cu discreție şi o viziune asupra puterii ca agent public, nu ca revendicare personală.

Casa ca proiect de viață și spațiu al puterii

Locuința din Strada Polonă, cu o scală modestă spre surprinzător de redusă pentru statutul unui prim-ministru, nu este un simplu adăpost, ci o prelungire a ethosului şi climatului social al epocii. Nu prin volum sau monumentalism – spațiul nu trebuie să zdrobească funcția publică – ci prin proporții riguroase, lumină atent dozată şi finisaje de calitate.

Retrasa la nivelul entre-solului, biroul premierului este un gest simbolic ce rupe cu tiparul grandilocvent al puterii expuse şi doreşte să sublinieze ideea că funcția se subordonează vieții private şi unui cod al decenței. Accesul său lateral discret subliniază rezervarea şi respectul pentru spațiul familial.

Familia Tătărescu își locuia cu respect față de reglajele sociale aristocratice ale epocii: fiecare membru avea propriul dormitor, iar zona de primire era clar delimitată de spațiile funcționale precum bucătăria, plasată la entre-sol printr-o scară secundară, pentru a evita contaminarea mirosurilor cu spațiul de reprezentare.

Identitatea arhitecturală: un dialog între stiluri și artiști

Casa răspunde unui limbaj arhitectural curios pentru Bucureştiul interbelic: o sinteză rafinată între influențele mediteraneene şi elemente neoromâneşti. Concepută inițial de arhitectul Alexandru Zaharia și ulterior elaborată de Ioan Giurgea, partenerul său, vila pune în scenă un echilibru în diagramă şi detaliu rare

• fațade cu portaluri în stil moldovenesc;
• coloane filiforme distinct tratate, dar într-o unitate stilistică;
• un șemineu încadrat într-o absidă ce poartă semnătura sculptoriței Milița Pătrașcu, elevă a lui Constantin Brâncuși;
• finisaje de anexare a tradițiilor românești în vocabular modernist;

Detaliile interiorului, proiectate cu aceeași grijă, reflectă o economie a mijloacelor ce exprimă o *etică a puterii*: parchet de stejar masiv, uși cu sculptură discretă, feronerie din alamă patinată cu motive preluate din meșteșugurile tradiționale transilvănene.

Piesa de rezistență o constituie însă biroul premierului, un spațiu redus, dar încărcat de simbolism, ce contrazice stereotipurile despre putere și reprezentare.

Arethia Tătărescu și rolul său cultural

În această ecuație, prezența Arethiei Tătărescu nu este accesorie. *„Doamna Gorjului”* a fost un motor cultural discret, conturând axele proiectelor artistice familiale și survenind ca o verigă esențială în reabilitarea artizanatului oltenesc și în susținerea brigăzii Brâncuși prin implicarea în ansamblul de la Târgu Jiu.

Arethia a fost beneficiara oficială a proiectului arhitectural, vegheatând cu atenție coerența între statutul familiei şi restricțiile impuse de discreție şi eleganţă. Rolul ei este evident în armonizarea detaliilor şi în păstrarea echilibrului estetic între modernitate şi rădăcinile identitare.

Ruptura comunistă: degradarea și dezlegarea memoriei

Odată cu căderea în dizgrație politică a lui Gheorghe Tătărescu și instaurarea regimului comunist, casa – altădată spațiu al elitei și al deciziilor politice – intră într-un declin ce oglindește o epocă a excluderii şi negării memoriei anterioare. După naționalizare, spațiul este golit de semnificațiile sale inițiale, degradându-se prin funcțiuni administrative necorespunzătoare şi intervenții neglijente.

Deși a scăpat de demolări radicale, vila suferă uzuri profunde, iar grădina pierde din expresivitate. Numele lui Gheorghe Tătărescu este marginalizat, iar casa devine un reper din ce în ce mai mut în continuarea biografiei sale.

Deruta post-1989: intervenții, erori și o începută restaurare

După 1989, schimbarea politică aduce oportunitatea recuperării, dar și o serie de controverse. Proprietăți precum Casa Tătărescu intră pe un teren fragil, în care deciziile ocazionale contestă continuitatea culturală: modificările interioare masive, transformarea temporară într-un restaurant exclusivist şi intervențiile care afectează coerența estetică au generat critici vehemente.

Preluarea clădirii de către o firmă britanică aduce însă o etapă de refacere atentă, revigorând proiectul arhitectural Zaharia-Giurgea și valorificând detaliile originale. Azi, vila reintră într-un circuit cultural responsabil, în care trecutul este păstrat și onorat, nu estompat.

Este simptomatic că, în discursurile arhitecților implicați, scara modestă a clădirii și *biroul premierului redus la entre-sol* devin simboluri ale unei alte abordări a puterii – una care evită monumentalismul în favoarea responsabilității și reținerii.

Recuperarea identității: EkoGroup Vila, un spațiu cultural cu acces controlat

Astăzi, această casă poartă numele *EkoGroup Vila* și reprezintă un exemplu de continuitate în spațiul cultural al Bucureștiului. Nu este un muzeu „înghețat” și nici un simplu obiectiv turistic, ci un spațiu activ ce captează atenția prin *dialogul cu istoria*, păstrând urmele interioarelor, a grădinii și a întregului limbaj arhitectural.

Accesul se face controlat, pe bază de bilet, ceea ce semnifică o deschidere responsabilă și contextualizată. Astfel, vila devine o poartă către înțelegerea întregii traiectorii a prim-ministrului Gheorghe Tătărescu și a României secolului XX, prin experiența palpabilă a arhitecturii și memoriei.

Pentru a explora această vilă interbelică care a însoțit biografia lui Gheorghe Tătărescu, puteți accesa detalii despre EkoGroup Vila aici.

Frequently Asked Questions about Gheorghe Tătărescu și Casa Tătărescu

• Who was Gheorghe Tătărescu?
  Gheorghe Tătărescu was a Romanian politician (1886–1957), serving twice as prime minister, and a significant figure of the interwar and postwar periods, known for his pragmatic modernization efforts alongside controversial compromises.
• Is Gheorghe Tătărescu the same person as the painter Gheorghe Tattarescu?
  No. Gheorghe Tătărescu, the politician, is distinct from Gheorghe Tattarescu (1818/1820–1894), a 19th-century Romanian academic painter.
• What architectural style defines Casa Tătărescu?
  The house exhibits an early example of interwar Bucharest architecture blending Mediterranean elements with Neo-Romanian style, designed by Alexandru Zaharia and Ioan Giurgea, with artistic contributions from sculptor Milița Pătrașcu.
• What role did Arethia Tătărescu play in shaping the house?
  Arethia Tătărescu was the cultural and aesthetic guardian of the family home, ensuring the project’s restraint and coherence, fostering connections with the arts and preserving the subtle balance between tradition and modernity.
• What is the function of the building today?
  Currently known as EkoGroup Vila, the building functions as a cultural space with controlled public access, preserving its architectural and historical identity.

Invităm astfel cititorii să pășească în acest spațiu unde nu doar arhitectura, ci și o întreagă epocă se dezvăluie prin gesturi, detalii și amintiri palpabile. Casa Gheorghe Tătărescu nu este o relicvă înghețată, ci o pledoarie pentru responsabilitatea cu care memoria istorică și spațiile care o poartă pot fi integrate în cultura contemporană.

Pentru *programare și vizite private* sau mai multe informații, vă rugăm să contactați echipa EkoGroup Vila.

EkoGroup Vila – Casa Tătărescu restaurată

📍 Strada Polonă nr. 19, Sector 1, București
📞 0771 303 303
📧 [email protected]

Accesul se realizează exclusiv prin programare prealabilă. Contactează echipa EkoGroup Vila pentru detalii și disponibilitate.